“De ce si cum studiem comunismul” a fost tema la care Vladimir Tismaneanu a încercat sa ofere câteva repere si raspunsuri în cadrul unei conferinte, desfasurata în Aula Universitatii “Alexandru Ioan Cuza” din Iasi. Forma în care a fost facuta prezentarea, elevata, cu multe date bibliografice si povesti personale ce au conturat ideile conferintei menite sa deschida si sa închida un cerc despre tot ce stim sau putem sti despre comunism. Pornind de la ultima carte lansata, “Despre comunism. Destinul unei religii politice”, unde au fost prezentate primele elemente ce fac din comunism o religie politica, ca fiind o “forma unica de a ne tine deschisa constiinta” atunci când o studiem astfel, pentru ca altfel se formeaza “absenta ce duce la debusolare, lipsa vointei”. În viziunea politologului, comunismul a fost mai mult decât o simpla doctrina, ideologie. Partidul a fost cel care a avut rolul fundamental în ascensiunea si implementarea ideilor comuniste. Partocratia a creat câteva mituri si o sumedenie de iluzii celor care au aderat la el. “Mitul progresului”, “inversiunea timpului” (de tip neo-marxist), “vârsta de aur proiectata în viitor”, o “forma de autoamagire umana” prin seducere, sunt numai câteva astfel de tendinte. Au fost date ca exemplu trei partide comuniste:
Partidul Comunist din Grecia, Partidul Comunist Spaniol, Partidul Comunist din România. Pentru partidul din Grecia, care si astazi are câteva procente bune la alegeri, explicatiile mi s-au mai mult decât impresionante, mai ales ca s-a adus în discutie si problema Greciei de astazi si cum, înca mai poate izbucni un razboi civil acolo. Seria onoranta de titluri si autori a facut sa vedem ca atitudini si idei politice exista în carti si eseuri, pe care, daca avem timpul necesar ar trebui sa le citim. Printre cei amintiti se numara Dostoievski, Max Weber, Thomas Mann, Karl Popper, Isaiah Berlin, iar titluri, “Fratii Karamazov”, “Demonii”, “Muntele vrajit”, etc. O idee care mie mi s-a parut foarte interesanta si pe care filosoful o sustine, este aceea ca “Europa, America Latina si SUA sunt prinse într-un nou razboi cultural” sau cel putin se îndreapta în aceasta directie. O tema care da de gândit si identifica multe întrebari. Mentalul comunist, care nu a murit, stânga radicala ce nu lipseste în zilele noastre, despre diferenta dintre “democratie si democratia populara care este aceeasi cu cea dintre un scaun si un scaun electric”, oameni cheie din partidele comuniste au fost alte idei abordate la aceasta conferinta.
Partidul Comunist din Grecia, Partidul Comunist Spaniol, Partidul Comunist din România. Pentru partidul din Grecia, care si astazi are câteva procente bune la alegeri, explicatiile mi s-au mai mult decât impresionante, mai ales ca s-a adus în discutie si problema Greciei de astazi si cum, înca mai poate izbucni un razboi civil acolo. Seria onoranta de titluri si autori a facut sa vedem ca atitudini si idei politice exista în carti si eseuri, pe care, daca avem timpul necesar ar trebui sa le citim. Printre cei amintiti se numara Dostoievski, Max Weber, Thomas Mann, Karl Popper, Isaiah Berlin, iar titluri, “Fratii Karamazov”, “Demonii”, “Muntele vrajit”, etc. O idee care mie mi s-a parut foarte interesanta si pe care filosoful o sustine, este aceea ca “Europa, America Latina si SUA sunt prinse într-un nou razboi cultural” sau cel putin se îndreapta în aceasta directie. O tema care da de gândit si identifica multe întrebari. Mentalul comunist, care nu a murit, stânga radicala ce nu lipseste în zilele noastre, despre diferenta dintre “democratie si democratia populara care este aceeasi cu cea dintre un scaun si un scaun electric”, oameni cheie din partidele comuniste au fost alte idei abordate la aceasta conferinta.